Lumea este toata o nedreptate.Toti stiu sa ma critice,sa dea cu piciorul,cand mi-e rau si am nevoie de ajutor.Atunci,stand pe branci,plangand,veniti pe la spate,si ma impingeti ironic cu piciorul.Atunci cad,cad pe un neant de vise,universul meu,in care nu aveti de cauta.Asa ati fost mereu,si asa veti ramane.Momentan am doar cativa prieteni adevarati,care stiu ca nu ma vor lasa sa cad,cand am nevoie.Insa voi...de voi toti mi-e scarba...imi reprosati ca nu sunt o prietena buna,si ma vorbiti mereu pe la spate.Asta este corectitudinea voastra...De ce exista atata rautate..?de ce tot timpul esti impins mai tare,cand incerci sa te ridici?pentru ca ce?Pentru ca vai...Dumnezeu iti da semne...ce semne sa iti mai dea? nu am parte de destule semne...?Nu.Asta ati spune voi,"prietenii mei".Ati spune sigur ca nu merit o a doua sansa,pentru ca am facut o greseala mult prea mare...Spuneti despre mine ce vreti...ce va trece prin minte...caci nu imi pasa...si am sa trec pestre voi...calcand pe apa...am sa trec...pentru ca eu nu renunt.
In universul meu,totul e ravasit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu